Buna ziua dragi suporteri ai fotbalului. Astazi mi-am propus sa vorbesc despre frumusetea acestui sport, despre pasiunea cu care se joaca acest sport, despre daruire, despre valoare, despre modestie si despre credinta. Toate acestea m-au dus catre un singur nume: FC Barcelona.
Incep cu putina statistica recenta. Suntem in secolul 21, a inceput deceniul al doilea. Cel mai ravnit si important trofeu ramane Liga Campionilor. Iata rezultatele deceniului trecut:
2000 – 2001
Semifinale: Bayern – Real 1-0, 2-1
Valencia – Leeds 3-0, 0-0
Finala: Bayern – Valencia 1-1, 5-4 la penaltyuri
2001 – 2002
Semifinale: Real – Barcelona 2-0, 1-1
Leverkusen – Manchester U 2-2, 1-1
Finala: Real – Leverkusen 2-1
2002 – 2003
Semifinale: Juventus – Real: 1-2, 3-1
Milan – Inter : 0-0, 1-1
Finala: Milan – Juventus 0-0, 3-2 la penaltyuri
2003 – 2004
Semifinale: Porto – Deportivo: 0-0, 1-0
Monaco – Chelsea: 3-1, 2-2
Finala: Porto – Monaco 3-0
2004 – 2005
Semifinale: Liverpool – Chelsea: 0-0, 1-0
Milan – PSV: 2-0, 1-3
Finala: Liverpool – Milan 3-3, 3-2 dupa penaltyuri
2005 – 2006
Semifinale: Arsenal – Villareal: 1-0, 0-0
Barcelona – Milan: 1-0, 0-0
Finala: Barcelona – Arsenal 2-1
2006 – 2007
Semifinale: Milan – Manchester U: 2-3, 3-0
Liverpool – Chelsea: 1-0, 0-1, 5-4 dupa penaltyuri
Finala: Milan – Liverpool 2-1
2007 – 2008
Semifinale: Manchester U – Barcelona: 0-0, 1-0
Chelsea – Liverpool: 1-1, 1-1, 3-2 dupa prelungiri
Finala: Manchester U – Chelsea 1-1, 6-5 dupa penaltyuri
2008 – 2009
Semifinale: Barcelona – Chelsea: 0-0, 1-1
Manchester U – Arsenal: 3-1, 1-0
Finala: Barcelona – Manchester U 2-0
2009 – 2010
Semifinale: Inter – Barcelona: 3-1, 0-1
Bayern – Lyon: 1-0, 3-0
Finala: Inter – Bayern 2-0
In cazul in care oferim 3 puncte pentru castigarea finalei, 2 puncte pentru prezenta in finala si un punct pentru prezenta in semifinale clasamentul este urmatorul:
1. Barcelona - Milan 9 puncte
2. Manchester U 7 puncte
3. Liverpool - Chelsea 6 puncte
4. Bayern – Real 5 puncte
1. Valdes - Portar foarte util, foarte bun, aflat in permanenta legatura cu apararea, are reflexe foarte bune, de asemenea un joc bun cu ambele picioare la degajari. Ca minus as spune ca greseste uneori la iesirile pe centrari si de asemenea reuseste sa ia unele goluri putin stupide.
2. Alves - jucator senzational pe banda dreapta. O valoare de fundas care face ambele faze cu brio si de asemenea are un sut senzational mai precis decat Roberto Carlos.
3. Puyol - Jucator foarte bun in aparare, capitanul echipei, el da tonul apararii, un joc extraordinar de cap, un plasament foarte bun si foarte bun la deposedarea adversarilor. Ca minus as pune ca uneori este mai lent decat adversarii la fazele de contraatac.
4. Pique - jucator foarte bun, face un cuplu senzational cu Puyol, avand un joc de picior spun eu mai bun decat acesta, insa un joc de cap mai slab. De asemenea foarte util la deposedari si mai raid decat Puyol, impreuna facand cel mai bun cuplu de fundasi centrali.
5. Abidal - jucator foarte bun pe partea stanga. Foarte bun pe faza de aparare, si util in atac, putin mai slab ca Alves. Insanatosire rapida!
6. Xavi - jucator senzational. Foarte bun la recuperare, foarte bun la creatie. Impecabil
7. Busquets - jucator foarte util. foarte bun la recuperare. Alearga foarte mult, fiind responsabil cu oprirea adversarilor.
8. Iniesta - jucator foarte bun. Extraordinar pe faza de atac. Un "volante" intre mijloc si atac.
9. Pedro - Jucator foarte util atacului. Foarte bun la combinatii si de asemenea in fata portii.
10. Villa - Jucator extraordinar. Fenomenal pe contraatac, fenomenal singur cu portarul, foarte raid si intrand foarte des in combinatii cu coechipierii. Undeva urmasul marelui Etoo la Barcelona, Etoo fiind de asemenea un jucator letal singur cu portarul si un jucator de mare viteza, Villa fiind peste Etoo la capitolul combinatiilor cu coechipierii. Daca ar avea si un joc de cap bun ar fi atacantul suprem. Cel mai bun.
11. Messi - nu de geaba lasat la final. Jucator genial. Intr-o echipa de jucatori senzationali el reuseste meci de meci sa fie cel mai bun. Pe Messi l-as compara cu Pele care de asemenea reusea intr-o echipa de maestri sa fie vioara intai. Are toate sansele sa ajunga numarul unu din lume din toate timpurile.
Antrenorul Pep - un om extraordinar, un antrenor foarte bun, un urmas al marelui geniu Cruyff care si-a dat seama de capacitatile catalanilor. Are toate atuurile sa devina cel mai mare antrenor din toate timpurile
Despre rezerve pot aminti: Mascherano - capitan al Argentinei si cu asta spun tot, sau Afellay - cel mai bun tanar jucator din Olanda, de asemenea Keyta - jucator foarte util la mijlocul terenului, Maxwell - util pe partea stanga iar pustii Krkic si Jeffren de viitor, foarte utili in atac.
Asadar o echipa de vis cu jucatori fenomenali si cu un antrenor pe masura. Gica Popescu spunea si despre caracterul lor ca acesti catalani sunt si deosebiti de modesti si cu multa credinta in Dumnezeu.
O echipa minunata, care ne incanta de fiecare data cand o vedem la televizor, care ne prezinta fotbalul ca o arta, care nu cauta marketingul intr-un meci si ne arata cum se joaca fotbalul adevarat. Respect Barca!!!
Asadar la intrebarea din titlu, daca nu sunt probleme mari de lot sau greseli flagrante de arbitraj impotriva lor, raspunsul meu este: NIMENI! Iar cand acesti copii minunati il au si pe Dumnezeu in suflet totul pare de vis. Intr-adevar FC Barcelona face ca un meci sa para de vis. Tin sa precizez ca nu sunt fanul acestei echipe, eu tinand din 1989 cu AC Milan, dar e imposibil pentru un om cu picioarele pe Pamant sa nu aprecieze, respecte si spuna adevarul despre aceasta echipa si cum se spune "ce-i frumos si lui Dumnezeu Ii place!."
Pastrand totusi amuzamentul din ultimele articole ale mele de pe blog, as vrea totusi sa dau niste exemple in care Barca ar putea fi invinsa:
1. Impotriva lui Mourinho daca ar fi arbitrata de un portughez fara frica de Dumnezeu
2. Daca l-ar transfera pe Banel, iar acesta ar vrea sa dea o pasa la propriul portar
3. Daca ar juca in 8 jucatori de camp
4. Daca ar ninge si ar fi -10 grade la Donetk, terenul inghetat si impracticabil jocului
5. Daca echipa adversa ar avea jucatori foarte inalti si ar obtine multe faze fixe din preajma careului.
In incheiere daca tot am pomenit de AC Milan as vrea sa vedeti un gol marcat in ultima confruntare Barca - Milan, meci avand loc in 25.08.2010 in cadrul turneului Joan Gamper. "Si cum spuneam, ce-i frumos si lui Dumnezeu Ii place". Ramaneti cu bine si nea Mircea lasa arbitrajul, macar cazi frumos de pe cal!
3 comentarii:
Dupa Dinamo, de care m-am atasat pe viata incepand cu 1989, FC Barcelona e a doua echipa ( in ordine cronologica) care m-a facut sa simt ca sunt fan. In 1992, pe Wembley, vechiul templu al fotbalului, catalanii intalneau Sampdoria Genova, campioana Italiei. Golul lui Koeman, blondul fundas olandez al Barcelonei m-a facut sa tin cu aceasta echipa. Dar in anii ce au urmat, am inteles ca echipa aceasta joaca altfel decat celelalte. Pasele curgeau mai fin decat la alte echipe, jucatorii erau parca mai tehnici, mai plini de fantezie. Lateralii Sergi si Ferrer urcau in atac cu dezinvoltura, Nadal dadea bine la cap la cornere, Koeman avea un sut napraznic ( inscria frecvent goluri de la 30-35 m), la mijloc Amor , Guardiola sau Bakero schimbau mereu rolurile, toti pasand pe pozitii viitoare, creatori si plini de viziune in teren, iar in ataca Laudrup cel mare ( si mai tarziu Romario), Beguiristain ( sau Goichoechea)si Stoichickov erau mereu periculosi inscriind din toate pozitiile. Mi-aduc aminte de acel Dream Team, cu multa placere si nostalgie. Jucau la fel de frumos ca jucatorii de astazi , dar nu vor ramane in istorie cu aceeasi imagine precum Dream Team-ul din 2007-2011. Cei de atunci au castigat o Cupa a Cupelor si o Liga a Campionilor si 4 titluri consecutive de campioni ai Spaniei. Au pierdut o alta finala a Ligii, in 1994, cand probabil aveau cea mai buna echipa a acelor ani.
Rezultatele lor, as spune ca in mare masura comparabile cu cele ale lui Puyol , Messi si Xavi de astazi nu au avut consistenta Barcelonei de astazi. Barca din 2011, are in spatele ei jucatori care domina fotbalul mondial si la echipa nationala, cucerind C.E 2008 si C.M.2010, dar mai au si altceva in plus: un mental extraodinar. Cei de azi nu ar putea sa piarda niciodata in modul in care au pierdut cei de atunci.Si totusi, fiindca ai caracterizat cu multa acuratete titularii de azi, o sa incerc sa fac si eu o prezentare ( cat se poate de obiectiva) a titlularilor primului Dream Team:
episodul 2..:)
1. Zubizarreta - basc, dublu campion al Spaniei cu Atletic Bilbao la inceputul anilor '80 si titular al Spaniei in perioada 1985-1994 , un portar de mare experienta, inalt, puternic si sigur, unul dintre cei mai mari portari ai acelor ani. Indiscutabil, cel putin la fel de bun precum Victor Valdes.
2.Ferrer - Mic de statura, agil, foarte puternic, jucator de viteza , cu o excelenta mobilitate, titular indiscutabil al postului de fundas dreapta in perioada 1992-1999. Curajos in interventii, excelent in faza ofensiva si cu bune calitati in cea ofensiva. Mai sigur , dar mai putin spectaculos decat Dani Alves.
3. Nadal - Inalt, excelent la jocul aerian, elegant , dar dur si ermetic in aparare.Probabil cel mai bun stoper spaniol al anilor '90. Cu nimic mai prejos decat Pique, foarte asemanator ca stil cu acesta.
4. R.Koeman - Stanca in aparare. Sut de nivelul lui Roberto Carlos. O impresionanta stiinta a jocului, jucator de intuitie si de forta, inteligent si plin de personalitate. Dirijor al apararii, campion al Europei cu PSV Eihoven, inainte de a reusi acelasi lucru cu Barcelona.
Fara discutie, la nivelul lui Puyol de astazi.
5. Sergi - Jucator de viteza si forta, piston ofensiv foarte important, capabil sa pasese si sa centreze foarte eficient. Era mereu omul in plus in faza de atac, aparand surprinzator pe partea stanga. In aparare juca atent, dubland si anticipand excelent fazele. Un fundas modern, mai bun decat Adriano sau Maxwell in faza de atac, dar mai putin dotat pentru aparare decat Abidal ( care e pe jumatate fundas central).
6. Guardiola - capitan al echipei olimpice a Spaniei, campioana in 1992. Inchizator lipsit de duritate, cu excelenta viziune asupra jocului. Remarcabila inteligenta tactica. Unul dintre preferatii lui Cruyff. Mult mai bun decat Busquets in toate fazele jocului.
7. Bakero - capitanul echipei. Jucator spectaculos, mereu in miscare, cu surprinzatoare aparitii la finalizare. Facea foarte bine ambele faze, fiind plamanul echipei. Tehnic, pasator exact, constructor de faze. Un mijlocas complet, foarte puternic din punct de vedere mental. Iniesta ii seamana bine.
8. Amor - Fizic mai degraba firav, dar o masina de pasat si de inteles faze de joc. Capabil sa scoata din joc adversarul prin initierea unor un-doi-uri devastatoare. Creierul de la mijlocul terenului, valoare incontestabila. Precursor al lui Xavi, fara insa a atinge nivelul acestuia de joc.
9. Stoicikov - Cel mai iubit strain care a jucat pe Camp Nou pana la Messi. Atacant puternic, cu o forta devastatoare. Excelent suteur, viclean si mereu in priza. Golgheter al echipei, principal om de gol, jucator de superclasa. Balon de Aur in 1994. Peste Villa ca valoare dupa parerea mea.
10. Romario - Geniu. Talent pur. Capabil de faze spectaculoase, de goluri magnifice. Tehnicitate remarcabila, fantezie debordanta. Un fotbalist ce semana mult cu Messi. Romario juca insa mai mult pentru tribuna si pentru el decat pentru echipa.Messi isi pune talentul in slujba grupului. Campion Mondial in 1994, cel mai mare jucator brazilian pe care l-am vazut eu jucand.
11. Beguiristain - aripa si atacant, jucator de reactie, la fel de bun ca si constructor de faze si finalizator. Un Pedro al anilor '90.
Printre rezervele din acei ani ( care de multe ori jucau titlulari) : Busquets ( portar, tatal actualului mijlocas) Eusebio, Abelardo, Nando, Salinas, Goikoechea, Laudrup .
Imediat dupa finala pierduta in fata celor de la Milan, in 1995, Cruyff a incercat inplantarea unor noi jucatori basci : Celades, Roger, De la Pena, Oscar, Moreno si in echipa jucau si straini precum Hagi, Gica Popescu, Figo , Prosinecki sau Jordi Cruyff.
Concluzie: Valoric echipa din 1989-1997 se poate compara cu cea din 2004-2011. Ca performante cea din zilele noastre insa e formidabila, ca anvergura si constanta in performanta. Eu , nostalgic, ma gandesc insa la cea de acum aproape doua decenii si marturisesc ca de multe ori, vazandu-i pe cei de azi imi fuge gandul la cei de ieri.
Multumesc Dudule ca prin articolul tau m-ai facut sa imi amintesc din nou de primul Dream Team al Cataluniei.
Trimiteți un comentariu